Sunt multi sfatuitori,si nu din cei neautentici,care sugereaza creatia la vointa,iar cei interesati se simt de la un timp frustrati ca nu le reuseste rezultatul dorit,chiar daca urmeaza aceste indicatii.Exista insa o atentionare din partea sfatuitorului respectiv,ca o nota de subsol,pe care cautatorul nu a luat-o in seama.Ea spune ca orice dorinta ti-o poti indeplini,insa mai intai iti este necesara echilibrarea,intelegerea a cine esti cu adevarat,eliberarea sistemelor de credinta duale.Este acelasi lucru amintit in scripturi:"Cauta mai intai imparatia cerurilor si toate ti se dau cu prisosinta".
Dorinta,asa cum e inteleasa in mod curent e ca un zid care te inconjoara,"nedorinta e o usa deschisa:doreste si nu vei avea,nu dori si vei avea.Cel ce doreste traieste o experienta de viata care-i pare lipsita de sens si pustie,pentru ca permanent tanjeste dupa mai mult.Incetand sa mai tanjesti,suferi o transformare radicala.Pustietatea dispare imediat ce incetezi sa ceri mai mult.Pustietatea e un produs secundar al dorintei de mai mult,este o umbra ce insoteste aceasta dorinta.Aceasta e minte umana:dorinta constanta de mai mult.Nici nu conteaza cat ai,mintea cere mereu mai mult si de aceea te simti permanent pustiu,pentru ca pustietatea este creata,de fapt,de dorinta de mai mult;ea nici nu exista,e o falsitate care-ti pare foarte reala cand esti prins in plasa dorintei.Observandu-ti cu atentie dorinta,ea dispare si,odata cu ea dispare si pustietatea,iar in loc se aseaza o mare implinire.Atat de plin te vei simti,incat incepi sa dai pe dinafara,sa te reversi,in pura bucurie de a da,ca un nor de ploaie doldora de apa,care nu conteaza daca se revarsa peste pietre sau peste lanuri si plantatii;el e musai sa se despovereze.
Cand dorinta dispare,esti atat de plin de multumire,atat de plin de bucurie,atat de plin de "plinatate",incat incepi sa daruiesti toate acestea.Acestea intamplandu-se de la sine,natural,viata are sens,armonie,poezie,dans.Pustietatea de pana in acest moment este opera doritorului,asa ca numai el poate schimba situatia.Ceea ce il facea pana acum sa gandeasca ca in viata trebuie sa mai existe "ceva",este un adevar la care nu are cum sa ajunga daca dorinta exista inca,deoarece dorinta este un zid,"nedorinta" este un pod.Bucuria este o stare de "nedorinta",pe cand lipsa bucuriei este o stare de dorinta permanentizata.Deci,alegerea apartine oricui personal si are libertatea,fiecare, sa doreasca mai mult si mai mult ramanand intr-o stare de neamplinire,nefericire,fiindca vrand mai mult,pierzi mai mult.Responsabilitatea e personala,nimeni nu obliga pe nimeni la nimic,dar urmand chemarea interioara de a vedea si acel "ceva" diferit care ESTE,el nu poate fi atins tanjind dupa viitor,dupa mai mult,ci observand DOAR CEEA CE ESTE.
Mintea doreste permanent,cere permanent,in mod constant pretinde si astfel naste frustrari pentru ca traieste din asteptari.Moajoritatea oamenilor traiesc cu sentimentul lipsei de sens ,motivul fiind ca acum omul cere mai mult decat oricand.Stiinta,in mod paradoxal,prin tehnologiile avansate,sprijina dorintele,le dezlantuie,invitand trairea intr-un iures de "nu-i de ajuns",ducand omul la disperarea de a cauta mai mult,de a avea mai mult,de a nu fi satul cu ce are.Stiinta iti da dorinta.Trairea in interior,observandu-te iti da posibilitatea de a intelege dorinta.Aceasta intelegere a ravagiilor pe care le face dorinta in sistemul personal psihic,biologic,relational...te ajuta sa te lepezi de dorinta.Si,odata cu acest divort,"ceva",care pana acum era ascuns iese la suprafata ,se manifesta."Ceva-ul" creste,se umfla in fiinta ta si tot ce ti-ai dorit vreodata se implineste...ba mai si mult.O bucurie inimaginabila coboara asupra ta !!!.Pentru a o gusta si apoi a o permanentiza prin trairea de zi cu zi, are nevoie de solul prielnic,de teren roditor:"nedorinta"."Nedorinta" este o stare de spirit receptiva,pe cand dorinta este agresiva,de o agresivitate subtila,vrand mai mult si mai mult,intr-o asteptare frenetica a unui viitor izbavitor,plin de "mai bine".
Receptiv,deschis,disponibil...creezi premizele tuturor minunilor posibile,traindu-ti clipa,ACUM-ul,prezentul,pas cu pas,cu tot ce esti,constient.
Dor,dorinta,a dori...
Asteptare de a fi,
Cand,de fapt TU ESTI.S-o stii!
Din interiorul celei care la suprafata e Lucica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu