luni, 14 februarie 2011

Piatra angelica

   Angela,tu cand ai plecat
   Si drumul ti-ai luat
   Din casa ta de pamatuf
   Venind in trup de piatra:buf !
   Ti-ai luat cu tine in secret
   Nume destept
   Sa-ti amintesti
   De fapt tu cine esti.
   
   Dar cand aicea ai picat
   Ai cam uitat
   Ca-n tainitze de lut statut
   Esti inger si nu lut.

   Crezand ca lutul ti-e specific
   (Si-aici n-as vrea sa-ti exemplific
   Cu cate chinuri te-ai luptat
   Si ai oftat
   Crezand pe altul vinovat)
   Ai tot strigat dup-ajutor:
   "Sariti si-i condamnati,ca mor!"
   Si toata omenirea-n cor 
   Statea picior peste picior,
   Tarandu-se in carucior...
   Ca nu era-n puterea lor,
   Sa-ti vina tie-n ajutor,
   Acestia care stiu ca mor.

   Vazand ca urli in zadar
   Ti-ai spus tu:"Dar,
   Astia n-au habar,
   Ca eu ma simt nasol in mine
   Si-as vrea sa zbor,asa imi vine,
   Dar n-are cine
   Sa ma ajute o catime" 

   S-atunci in ma-sa i-ai bagat,
   Spre tine tu te-ai inturnat
   Si-ai inceput a te privi atent
   (La inceput mai violent,
   Mai dur,mai vinovat)
   Pana ce fisa ti-a picat:
   AHA!,
   Aici era
   Tot ce nu gaseam
   In lumea asta cand dormeam 
   Bustean.
   De-aceea eu ma blestemam 
   Ca m-am nascut
   Si as fi vrut
   Sa nu o fi facut.

   Cand printre gene a mijit
   Imaginea de inger indragit
   Ce astepta-nauntru linistit
   Cea mai divina-mbratisare
   Lasat-ai balta orice intristare
   Si inima-ti zbatanda prins-a aripioare.
   

   Ti-e de mirare ?
   Au,nu plecat-ai oare
   Sa te-ntregesti si cu aceasta bucatica
   De piatra mica,mititica
   Sa stie ca nu-i lut,ci angelica ?
   
   
   
   Dedicata,pentru incurajare,unei prietene.
   
    
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu