Pe-o gura de rai
Nu dai
Doi bani daca stai
Cu ea tot inchisa
Sau in lipsa de vorba precisa,
Sau clara
Rostogolita pe-a simtului scara,
Nu spusa asa,intr-o doara...
Dar gura-n afara inchisa,
Nu-i muta,ci e mai destinsa,
Cuprinzatoare-n adancuri
Scotand nestemate din smarcuri,
Din "locuri"-sperietori
Pictate cu smoala cu ciori...
Acum,chiar comori
Pentru ne-chiori.
Cand doarme cuvantu-ntre dinti
Si s-odihneste si gandul,
E randul
Celui ce sunt
Sa ies prin pamant,pe pamant
Si am ce sa "spun" prin ce sunt,
Chiar fara cuvant.
Pot sa cant
Prin ceea ce sunt
Sufland vantul ce sunt in ce suntul pamant
Orchestr-adunand
Bucuriei cantand,necantand
Fiind.
Nevorbind.
Negandind.
Daruind din preaplinul ce sunt,
Un Eu Sunt zamislit din tot ce e Cer si tot ce-i Pamant
Nevoita sa nu vorbesc din cauza unei interventii stomatologice,am constatat ca de fapt,mi-am facut un imens dar...
In joaca visul am visat
Ca-mi fac o casa din aluat
Imprumutat
Din tina astrului creat
Si pentru ca m-a incantat
In visu-acesta am plonjat
Si m-am intemnitat
In casa de aluat
Si pentru c-o iubeam de tot
M-am si dospit si m-am si copt
In ale visurilor port…
Si de nu-mi fac acum un tort,
Acum cat pot,
Sa-mi fiu cireasa-n varf,socot
Ca chiar m-am lins de tot pe bot.
C-asa de drag mi-a fost in vis
C-am si uitat ce mi-am promis:
“Ma joc de-a locuitul in uitare
Pana ce suna goarn-a desteptare”
Si sa imi sune cand si cum
Am chibzuit,adica in ACUM.
Si uite goarna a sunat
Si-a rasunat,si-a repetat:
“Treziti-va ca e momentul”
Dar visu-acesta,cam dementul
Pretinde ca tot mai traieste
Si carmuieste
Precum”meuschii lui voieste”.
Si-atunci gornistul ragusit
De-tatea incercari,subit,
Gaseste-ndemnul cel mai iscusit
Cu shanse certe la trezit:
“Ba’,uituc ce esti,
Ori te trezesti,ori o mierlesti!
Ca uite ,precum mi-ai dictat,
Plutoane de-astre-am inturnat
Catre acest scump habitat
Sa-ti fie lotca,barca,sau vapor
Pe apele de cer in al tau zbor.
Ce dracu’,chiar esti chior?
Eu,cu onor,
Declar ca te omor,
De nu pornesti cu zor
In zbor,
C-asa mi-ai stabilit anterior.”