Repetitiile

Repetitia este o copiere a ceva din trecut si asta face de obicei omul condus de constiinta de masa.Toate legile scrise si nescrise,toate sabloanele in care societatea te vrea "inramat" sunt repetitii cu aplombul de a fi considerate obligatorii si asta pentru a fi pus "in rand cu lumea".Mintea umana,un valoros instrument pentru vietuirea in dimensiunea Pamant,este restrictiva si repetitiva ,facand din aceste caracteristici ale ei,valori.Cu cat esti mai riguros in respectarea impunerilor scornite de mintea umana,cu atat esti mai apreciat cu diferite calificative:cuminte,cu bun simt,la locul lui,destept,inteligent,manierat,educat etc....Toate aceste "calitati" fura o groaza de timp terestru pentru deprinderea lor,cerand de la "invatacel" eforturi si lupte cu propriile simturi de a le inghesui in tipare stramte si incomode,tremurand de frica nereusitei si implicit de oprobriul public la care se supune in cazul esecului.Mai ales in frageda copilarie si in adolescenta,copiii sunt supusi unor torturi,pur si simplu pentru a se deprinde sa nu-si asculte simturile,ci sa accepte vechile si greoaiele norme ale unor minti ,care nu au avut intentia, initial,decat de a proiecta niste trasee pe care omul sa poata fi observat ca sub lupa si ,fiind prezentate ca cele mai valoroase manifestari ale cetateanului,s-au mai scornit in continuare si aprecierile dirijate catre cei ce dovedeau o cat mai crasa obedienta.
Toate acestea si multe altele,transmise din generatie in generatie,"imbunatatite" cu fiecare noua generatie,au dus omul intr-o fundatura plina de restrictii ,si,fiindu-i greu sa le mai raspunda conform asteptarilor,multi dintre ei au rabufnit intr-o manifestare violenta,sarind mult peste natural.Atragandu-le mereu atentia despre ce nu au voie sa faca,acele restrictii au fost permanent energizate ,hranite si...la un moment dat,isi cer dreptul la manifestare.Tinute in frau de generatii,aceste energii bubuie de prea multa inghesuire si regenereaza in conflicte majore:crime,violuri,razboaie etc.Si toate acestea numai din cauza repetarii acelorasi pretentii cu ifose de educatie sau civilizatie.Nimic nu-i intamplator;acum,in aceste vremuri de mari transformari ,odata ce "buboiul' a fost spart...se instaleaza vindecarea.
Orice repetitie duce la explozie in cele din urma,deoarece constiinta umana este creativa si nu suporta la infinit repetarea;partea divina din om isi cere dreptul la creatie.REPETITIA ESTE OMENEASCA,CREATIA ESTE DIVINA.
Mintea umana nu este o unealta pentru a crea,ci pentru a imita,repeta,restrictiona,executa.Creatia se serveste de imaginatie si de vocea divinului din om,intuitia.Mintea nu imagineaza,doar i se pare omului neatent ca ea poate s-o faca,dar daca priveste mai cu luare-aminte ,mintea repeta imagini cunoscute,nu poate crea imagini noi;aceasta facultate este specifica Fiintei prin glasul divinului,intuitia. Acest glas al divinului aduce noutatea,creatia (creatia nu este o repetare,e de fiecare data unicat),iar mintea domolita (cand entitatea permite divinului sa-si ia "locul de drept",suveranitatea) ,este in stare sa inteleaga mesajul intuitiei si sa-l transpuna in manifestare.Ea poate repeta apoi ceea ce a creat Fiinta,in mii de exemplare,dar "dreptul de autor" ii revine totdeauna Creatorului,Divinului ,prin vocea Sa.
De aceea este imperios necesar,pentru a nu mai impovara noile generatii cu repetitii,sa fie schimbata structura educatiei,a invatamantului terestru,care mutileaza constiinte,obligand copii sa repete ,generatie de generatie aceleasi "discipline",care nu intentioneaza decat sa-i disciplineze,sa-i faca ascultatori,inchisi,obedienti,concurenti,restrictionisti (la cei ce se preteaza o astfel de invatatura,putini la numar,ca ceilalti,nu mai acorda nici o importanta vechilor si greoaielor programe scolare).Dezinteresul provine,daca suntem atenti,din faptul ca generatiile actuale doresc sa fie lasate sa creeze,nu sa imite,sa repete.
Nici pe calea "spirituala",sa-i zicem asa,regasirea ADEVARULUI care esti nu poate fi realizata repetand drumul altuia.Fiecare isi creaza drumul sau,unic,individual,personal,care...duce ...acolo unde duc toate drumurile individuale,in UNITATE.

Suntem creatori,nu imitatori,nu repetitori.Atata timp cat mai consioderam repetitia ca mama a invataturii,nu putem vedea ca,de fapt,mintea restrictiva este mama repetitiei,iar repetitia o hraneste,limitand accesul la creatie.

Priveste-te !

  

   Daca ai dubii cu privire la ceea ce ai reusit in tine in procesul schimbarii in care tocmai ne aflam,priveste-te cu atentie.Priveste-te in relatii,in modul in care-ti aduci abundenta,in principalele domenii care-ti atrag atentia in activitatea de zi cu zi,in felul in care te postezi pe tine in totalitatea desfasurarilor vietii pe pamant,in gradul de acceptare(sau neacceptare) in ceea ce te priveste,sau in ceea ce priveste manifestarile celor cu care vii in contact,in inscrierea (sau nu) pe fagasul stabilit de constiinta de masa relativ la obiceiuri,datini,cutume...,in felul in care te respecti(sau nu) ...sau te lasi hrana sistemelor de credinta din mintea semenilor...sau simti disconfort in a-i deranja ,ne mai raspunzandu-le conform asteptarilor lor...Lista poate continua cu multe astfel de unghiuri din care sa te privesti.

   Toate aceste unghiuri au varful indreptat spre tine.Numai in tine poti da raspunsul care-ti apartine si care vorbeste despre gradul de transformare-constientizare  pe care l-ai atins.Orice remarca la adresa cuiva,este o remarca despre TINE,indiferent de natura ei.Cand nu mai ai conflict in realitatea ta,cand nu mai iei viata atat de in serios,observi ca actiunile "omenescului" sunt jocuri ale formei si neatentia il face sa se creada forma.Pe de alta parte,cand  Omul e constient ca "omenescul" ii este infuzat cu Divin,infinit mai vast decat firimitura numita "om",este ,in permanenta purtatorul bucuriei,naturaletii,simplitatii in toate manifestarile sale si gaseste la toate intelegerea launtrica .Nu e necesar sa faci "studiu de caz" pe alte persoane,cel mai aproape si cel mai cunoscut tie,tu iti esti.Nu te critica,dar scruteaza-te din toate punctele de vedere,pentru a te cunoaste cu sinceritate,caci numai fiind sincer in totalitate ,poti observa si cele mai ascunse dintre cele mai ascunse "tare" ca fiind daruri (invatatori) si peste care poti fi stapan,nu "la stapan".

   Nimeni nu te poate face supus,decat tu insuti,precum nimen nu te poate face stapan,decat tu insuti.Nimeni nu e vinovat de nereusita ta,precum, meriti toata onoarea si consideratia pentru propria-ti reusita:incredere,naturalete,simplitate,creativitate...bucuria de a trai fara conflict interior,interior ce este fauritorul a tot ce inseamna exterior.

   Scruteaza-te pana -n cele mai profunde profunzimi  proprii si...redescoperindu-le iti dai seama ca ...de fapt nimic nu e propriu.ESTI si totul ESTE,tu FIIND in tot si-n toate,iar tot si toate  FIIND in tine...

Merlin

   

   Merlin,energia magiei,continuta in interiorul fiecaruia dintre noi,o manifestare ALTFEL decat cea obisnuita de om, a fost purtata de diversi oameni "la vedere",de-a lungul timpului.Nascuta pe meleaguri carpatine,energia Merlin,asa cum sesiza o prietena ardeleanca,Ana,inseamna "meri lin",inseamna "cel ce trece dincolo de" ,"cel care se extinde". "Meri lin" este sfatul Sinelui privind modalitatea in care poti gasi profunzimile interioare,"dincolo de" se refera la ceea ce se afla dincolo de materie,de cunoscut,dincolo de iluzie,dincolo de gand.Acele profunzimi nedefinibile ,subatomice,subcuatice sunt pline cu incredibil de multe potentiale,in stare de neutralitate deci,fiind puse in miscare de alegerea constienta a creatorului care este omul.Din postura de inconstienta,in care omul zaboveste de veacuri este imposibil sa manifeste,oricat si-ar dori ,magia.Oricine nazuieste la asa ceva,pentru ca,adanc in constiinta noastra exista amintirea magicului,amintirea ca noi puteam manifesta cu usurinta activitati ce par acum de neimaginat.Aceasta abilitate,ascunsa adanc de straturi peste straturi de uitare,asteapta tacuta ,adanc in noi,punerea ei in miscare.Este naturaletea ,obisnuitul manifestarii omului iluminat,dezbracat de sistemele de credinte care il indepartasera de ea.

   Corpul fizic sau mediul nu limiteaza omul de la asa ceva,dar este imperios necesar ca cel ce merge lin spre  redescoperirea de Sine (aceste abilitati fiind manifestari ale Sinelui impreuna cu omul care-L poarta,nu ca o buna perioada din istoria omenirii din care tocmai iesim,cand omul a manifestat doar cu omenescul,nepermitand Sinelui sa se exprime prin el,a facut deci,doar dupa capul lui,si uite unde a ajuns :sa-si dea singur in cap) SA FIE TOTAL PREZENT INAUNTRUL PROPRIU,AVAND TOTALA INCREDERE IN EL INSUSI si ,ceea ce omului ii vine mai greu sa admita,SA NU SE STRADUIASCA SA INTELEAGA PRIN MINTE CEEA CE EXPERIMENTEAZA  "DINCOLO DE",SA LASE ANALIZA,STRUCTURAREA,DEFINIREA."Dincolo de" nu exista gravitatie,nu exista forta,nu exista separare (dualitate),nu exista nici o regula...totul e LIN,USOR,LIMPEDE,LIBER....este Regatul Sinelui care este extrem de bucuros sa manifeste prin corpul ce-l poarta, in felul lui,MAGIC,facand si din corp un partener al taramurilor LUI.

   Constiinta magului este un regat care exista pretutindeni,raurile ce-l strabat sunt eterne si curg permanent,secole de cunoastere sunt comasate intr-o clipa-revelatie,lipsa egoului elibereaza calea in vederea accesului la totalitatea memoriei creatiei.

   Merlinul din noi ne imbie mereu "dincolo de",unde EL vede si stie  in lumea nevazuta si nestiuta de micul om,in care, si cand "cel mic" doarme,Magul este treaz.

   La intalnirea cu El nu se cade sa te grabesti gafaind,sa te repezi ...meri lin!Nu sari din drumul lin sa mai imparti ceva corectii altora,cateva palme si pumni:pleosc-pleosc!,duf-duf! si-apoi...usurat, sa ti-l continui...s-ar putea sa fii nevoit s-o iei de la capat pentru ca TOT drumul se face LIN ,nu in hopuri ,ca atunci Merlin s-ar fi numit poate Merhop(lin=liber si in cazul cand mai ai de facut ceva corectii inseamna ca nu esti liber).

   Meri lin!

   Sa te-ntalnesti,

    Ca deja esti

    MERLIN.

 

   

O alta lume

   

   Se naste o alta lume.O lume a profunzimii,a interesului deviat de pe fagasul vechi al castigului cu orice pret,al datului din coate pentru iesirea in fata  neaparat pentru aplauzele vanatorilor de senzational.Superficialitatea incepe sa fie sesizata ,infatuarea incepe sa nu mai fie luata in sama de privitori,ba chiar i se intoarce spatele ca unui spectacol prost   Atentia oamenilor,din ce in ce mai mult,este atrasa de simplitatea,de naturaletea,de intelepciunea abordarii unor teme de interes vital si,mai cu seama,oamenii incep sa-i simta pe cei ce vorbesc din auzite,din carti,sau joaca teatrul autenticitatii.Exprimarea cuiva care si traieste ceea ce impartaseste altora,difera mult de a celor ce doar isi inchipuie cum ar fi daca ar trai valorile declarate.Sunt multi teoreticieni care pot sa se "produca" cu cuvinte maiestrite,pompoase,dar faptul ca ei nu simt prin trairea proprie ceea ce sustin,face din discursul lor un surogat,o incercare neputincioasa ,citita pe fetele lor,prin gesturile lor,prin emotiile ce insotesc spusele lor,prin nesiguranta pe care o degaja ...si toate acestea pentru ca sunt in exterior,interesati mai mult de impresia pe care o fac,traiesc prin altii,prin aplauzele ce eventual  le-ar putea strange.

   Putini dintre cei ce aplaudau cu ceva timp in urma se mai sinchisesc sa mai asculte astfel de vorbitori,cat despre a-i mai aplauda,nu mai poate fi vorba.

   Acum omul,chiar fara sa-si fi dat seama cand s-a petrecut acest mister,poate citi intr-un semen de-al sau ca-ntr-o carte deschisa si-l "miroase" imediat ,decizand daca merita sau nu sa-i mai dea ascultare.

   Cat despre dogmaticii inchistati ,speriati si impietriti,sunt perceputi ca niste caricaturi ce fac deliciul unei atmosfere de ras si veselie ,vazandu-le orbirea in care se forteaza sa ramana,strambaturile pe care le fac ,chinul in care se zbat ...prezentand ca litera de lege de necontestat zapaceala mintii lor.Sunt atat de comici  fiind  rupti de actualitate,ca ei nici nu-si dau seama (sau,unii  se prefac ca nu-si dau seama )  ,incat am auzit si din partea generatiei tinere,dar si mai varstnica  ,cam urmatoarele comentarii: "hai,ca esti terminat","ho,ca te-nneci","nu mai spune?","bai speriatule,trezeste-te!","vezi ca-ti crapa jugulara","fie la voi,acolo!".Imi spunea un copil ca atunci cand trece peste un program TV religios (copilul nu e  dintr-o familie ce imbratiseaza credinta crestina,mai de graba ,chiar nu se incadreaza intr-o credinta religioasa ), zaboveste un pic si se uita la niste oameni imbracati ca  imparatii in piesele de teatru ,dar foarte suparati si ,nu stie de ce,dar il apuca frigul cand ii vede si e trist si ma intreba la ce foloseste programul respectiv.Si, la 6 ani ai lui de experienta pe aici pe pamant,i-am spus ca cei pe care i-a vazut sunt suparati ca lumea e vesela si e libera si lor le e frica de asta si nu-ndraznesc si ei sa fie veseli si liberi.Replica lui a fost:"inseamna ca vor sa moara"....Fara comentarii.....Vor,nu vor...teatrul lor ,simtit asa cum l-a simtit acest copil, nu mai are cum vietui.

   Eliberata de exprimarile nemaiagreate acum ,descotorosita  de neautentic ,de nenatural,de complicatii,lumea noastra devine O ALTA LUME : a naturaletei,simplitatii,bucuriei,libertatii ...atribute pe care orice individ le poate gasi in el insusi daca-si urmeaza propria-i simtire.

   

Nu conteaza

   

   Tot ce-am crezut ca conteaza in experientele noastre de viata,se prezinta ACUM in adevarata lumina:iluzie ce face ca procesul separarii si al suferintei sa fie alimentat,ingreunand trairea pe planul Pamant si incurcand toate itzele  in care ne zbatem,ducand la strangulare.Asta se produce energetic,ducand la mai multa zbatere,mai multa nemultumire,mai multa judecata,mai multa inghesuire in tiparele mult prea stramte ale fizicalitatii.

    Devenind constienti de desfasurarea multidimensionala a energiilor produse de creatorul care suntem,in infinitatea  "spatiului" divin,deodata...atentia ne este atrasa de zbuciumul partii noastre umane,care,incapabila de a vedea intregul,nici nu-si da seama de efemeritatea  actiunilor sale si continua a-si da singura in cap cu conceptele omenesti pe care a fost silita sa le considere ca conteaza.In importanta pe care o da mintea umana energiilor shablonare ,considerate valori in lumea fizica,ea ar fi in stare sa-si inchipuie (si chiar o face) ca imensitatea spatiului care suntem ar trebui sa se comporte aidoma  legilor si restrictiilor impuse de oameni, oamenilor.

   Cand iti dai seama ca nimic din ceea ce produce o cat de mica suferinta,constrangere,asteptare,pretentie asupra comportamentului altuia...sunt energii induse de asa-zisa "educatie" exercitata dinafara noastra pentru a ne ingramadi in tipare stramte si sufocante...realizezi ca imixtiunea in creatia proprie a altuia inzdraveneste aceste tipare numai,si le face mai apasatoare,mai greoaie,ceea ce se simte de ambele parti: de cel ce incearca sa-si impuna tiparul,cat si de cel asupra caruia  se incearca a se impune...E un joc al suferintei ,pe care privindu-l atent iti spui:NU CONTEAZA  pentru mine ! Am realizat ca dimensiunile enervarii,nemultumirii,asteptarilor de a fi apreciat,stimat,de a mi se raspunde pe masura actiunilor mele de catre alti oameni,de a ma agata de vechi precepte ale unor coduri de comportament,de loialitate si dreptate sociala (!)...nu-mi servesc in procesul expansiunii constiintei si nu le mai acord nici un credit,nu au nici o importanta pentru mine,NU CONTEAZA nici cat e negru sub unghie,n-au nici o valoare.

   Ma    uit    la    ele    ca    la    un    straaaaiiin.....

   Cramponandu-ma de ele,as ramane sa mocirlesc,sa framant acelasi pamant al suferintei de veacuri,dar aplicandu-le calificativul "nu conteaza"...contul lor de energie nu mai este alimentat de catre mine ,nu-l mai creditez,astfel ca in realitatea mea  ceea ce conteaza si-a mutat "resedinta" ...  

   

E primavara VIETII

   Viata care sunt priveste prin ochii Lucicai la propria-i creatie avida de a o simt:,pipai,gusta vedea,auzi,mirosi...

   In jocul creatiei ne-am daruit anotimpuri pentru bucuria alternantei.Am pus inceputul ,renasterea,trezirea din somnul iernii in primavara si-am impodobit cu viata verde  Pamantul,stropit de jucausul penel al sufletului vesel, cu neinchipuite combinatii de culori,doar pentru distractie.Am impletit culorile cu triluri iesite din vibratia bucuriei prin flautele-pasari si-am alcatuit un concert de sunet si culoare interschimbabile in octave subtile ,"pipaite" de maestrul Suflet,capabil sa auda culoarea si sa vada sunetul,sa le guste,pipaie,sa le miroase deopotriva.

   Si cum sa nu permiti vietii sa-si urce seva-n tine,cand AICI  ne-am daruit posibilitatea de a simti ,de a simti imbratisarea Divinului care suntem, bucurandu-se cu ras galgaitor de atingerea iubitoare a propriului copil,Creatia?!

   Primavara,primavara ...anotimp de-ndragostiti de VIATA. 

Acceptare

   Acceptare este "piatra filozofala" cautata de-a lungul mileniilor: cea care  face posibila alchimia.Desi cautatorii ,cei mai multi dintre ei,credeau ca aceasta este cu adevarat o piatra pretioasa fizica,cei autentici care si-au ascultat glasul intuitiei au realizat faptul ca nu a fost vorba nicidecum de ceva material.Din acest motiv nematerial ,cei ce nu intelegeau au catalogat ca "secrete" pe unele dintre societatile (colectivitatile) de maestri autentici care nu aveau cum sa-i faca sa inteleaga pe cei axati pe materialitate ca "secretul" nu mai e secret doar atunci cand practicantul se regaseste pe el insusi in interiorul lui.Regasirea celui care esti cu adevarat nu poate fi transpusa in cuvinte,ci doar traita profund in tine,intr-un fel nedescriptibil,de aceea i s-a mai spus si  Indefinibilul,Nedefinitul.Pentru cei ce n-au gustat macar pentru o clipa aceasta traire,nu  poti gasi nici un cuvant de a i-o prezenta.Cei care au regasit-o,nu discuta,pentru ca nu au nici un termen de comparatie cu vreun sentiment omenesc si, deci, nu au cuvinte adecvate.

   Nu ramane decat sa-i accepte pe toti asa cum sunt acum cu nivelul de perceptie la care-au ajuns stiind ca ,oricum,trairea adevarului care sunt le este data oricum ar fi:de aceea au ales trairea in fizicalitate,chiar daca au uitat ca au ales constient sa traiasca inconstienta.

   Simplu (care nu e de loc simplu) fapt ca din postura de Divinitate (ramasa neatinsa in interior) au ales jocul de a trai in materie cu enormul sacrificiu de a uita cine sunt,ii  prezinta pe toti,dar absolut pe toti oamenii ca mari creatori,curajosi si cu o infinita iubire pentru Divinitatea care sunt, a carei cunoaste au largit-o prin gestul lor.Cu totii isi amintesc treptat de "unde" au plecat ,incheind cercul experientei Pamant;altfel nu se poate.Atunci,cum sa-i condamni?.Cum sa fii nemultumit de felul in care aleg sa-si aminteasca de adevarata lor "statura"?Fiecare are drumul sau,care duce spre REAL.ASTA AU CAUTAT !Usurarea eforturilor,catalizatorul care descalceste toate hatisurile, ca un balsam ce face firul de par unduios si placut la atingere, este ACCEPTAREA,"substanta " miraculoasa care produce MAREA ALCHIMIE,PIATRA FILOZOFALA.

   Acceptand totul asa cum este,oricum ar fi,Lucica.