joi, 28 ianuarie 2010

Daca nu esti creator,esti victima

Oricine nu-si recunoaste calitatea de creator al propriei realitati,oricare ar fi ea,ramane sa se multumeasca cu calitatea de victima.Nimic din ceea ce se petrece in viata mea nu este meritul,sau "meritul" altcuiva.A-ti lua responsabilitatea inseamna a constientiza ca toate trairile,sentimentele,emotiile etc. sunt numai si numai creatiile celui ce le aduce in peisajul realitatii sale.Nu mai pot da vina pe nimeni,oricat ar parea de evident conform vechilor obisnuinte, de starea pe care o simt la un moment dat .Chiar daca mi se pare ca altul a creat circumstantele in care simt ceea ce simt...doar mi se pare pentru ca nu iau asupra mea responsabilitatea creatiei respective,hranindu-ma din aceeasi veche energie de a da vina pe altul,recunoscand,altfel spus,ca un altul dinafara mea este creator in propria-mi realitate.ACEASTA POSTURA ESTE DE VICTIMA.Victimizarea cauta implicit vinovati,stabiliti de mintea celui care eticheteaza astfel,in urma unei judecati pripite,ceea ce implica absenta ACCEPTARII a tot ce este ,oricum ar fi.Toate aceste "munci" interioare,cheltuitoare de energie,denota neiubire de Sine.
Asa ca,ma (va) iubesc,dar nu-mi pasa ! Imi savurez responsabilitatea de CREATOR al propriei realitati.

duminică, 17 ianuarie 2010

"CE FRUMOS !!!","CE MINUNAT !!!"sunt tot etichete

Aprecierea nu consta in exclamatii,rostite in virtutea obisnuintei,ci in intensitatea trairii interioare.Deseori sunt auzite laude emise de cei ce vor sa atraga atentia asupra trairilor lor.Trairile nu au nevoie de cuvinte,ba,cuvintele le vulgarizeaza,le stirbesc si mai fac si altceva :atrag atentia asupra "simtitorului" care simte prin cuvinte si ar vrea ca altii sa-i asculte parerea,ca eventual sa-l aprecieze pentru "elevatele" lui simtiri.
Chiar si o expunere profund-inteleapta a cuiva este deseori etichetata cu "frumoasa","buna","nemaipomenita" si daca intr-adevar exponentul a reusit sa atinga cele mai sensibile coarde ale sufletului ,invitand audienta la niveluri neumblate constient pana atunci,numai de laude nu are nevoie !
In aceste cazuri,fiindu-iatinsa FIINTA, in sensul real,omul se simte atat de plin,incat isi face bucuria de a savura profunzimea mesajului,fara a trancani.Ar fi o impietate.
Asa ca,fiind atent la emitatorii unor astfel de exclamatii,ca fin observator al intregii creatii,le cunosti stratul de profunzime atins deocamdata si stii cum sa-i abordezi ca invatator al constiintei.
Sa le explici aceste lucruri nu are rost pentru ca-ti vor replica imediat :"dar eu chiar din inima am spus ce-am spus".Nu chiar,nu tocmai !Inima nu foloseste cuvinte.Cuvintele,unelte ale unei alte unelte,mintea,sunt emise de la un alt nivel,nu al inimii.Nivelul inimii "vorbeste" prin tacere,pace...De aceea exista expresia :"mut de admiratie".
Lipsa prezentei interioare simtita si traita permanent,lasa "descoperita" entitatea si atunci CUVINTELE O FOLOSESC,cuvinte-repetitii care,talanga-balanga ,sunt rostite sa te afli in treaba ,sa nu taci ,sa-ti afisezi superioritatea simtirilor personale.Unde mai pui ca de multe ori,in situatii conjuncturale,astfel de cuvinte sunt rostite fara sinceritate,sa faca placerea celui ce-i sunt adresate.
Teatru ieftin!...Cand STAPANUL nu-i ACASA,cuvantul joaca pe masa,cand STAPANUL a sosit ,cuvantul a amutit si ...E TIMPUL DE TRAIT.

luni, 11 ianuarie 2010

MESAGERII

   Mesajul meu,si-al tau,si-al tau...:

   "SI EU SUNT DUMNEZEU",

   Traieste doar traindu-l

   Si-mpartasindu-l  prin incorporare,

   Prin vie exprimare

   In VIATA ta aici pe Geea

   Nu altadata,nici dupa aceea,

   Ci chiar ACUM.

   Si-astfel,parfum

   Se raspandeste in trairi

   Si toate soaptele-s iubiri

   Launtrice,de nedescris ...

   De savurat ...Raiul promis...

   Si orizonturi tainice mijesc

   Si cresc,si cresc,

   Si  se preschimba-n maretii nemaiumblate

   De omul ce-a crezut ca-i mic,plin de pacate.

   TU,MESAGER,LE STII, LE POTI PE TOATE

   Le daruiesti traindu-le cu simplitate

   Si-atunci "cel mic" cunoaste ca se poate

   Si-ntai cu ne-ndrazneala,mai sfios,mai greu:

   Isi ia inima-n dinti:SI EU SUNT DUMNEZEU !

   

   Si rand pe rand se raspandeste

   Mesajul celui ce intr-adevar iubeste

   Pe tot Pamantul cunoscut

   Si-n cele ce-abia s-au nascut

   Mesaj trait

   Si daruit

   Nu povestit.

       Plecand de-ACASA l-ai purtat

       Si-ACUM c-ai meritat 

        ACASA-n tine s-a mutat

        TU esti ACASA,

        TU purtatul,

         TU meritatul,

         TU mutatul

         ESTI TOT CE ESTI

         (Nu-ti spun povesti)

         Si tie,tie,tie...iti aduc mesajul meu :

         SI TU ESTI DUMNEZEU !

   

   

   

   

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Ce blanda-i acceptarea !

Cand spatiul ti-este trup,purtandu-ti trupul pamantesc,inchis pana de curand in hipnoza sistemelor de credinta limitative,TU-SPATIU reusesti sa desfaci lanturile greoaie ale mintii inacceptabile,restrictive,aducand si-n zona FIZICULUI ...ACCEPTAREA.
Permitand Divinului care esti ghidarea pe care este in stare s-o impartaseasca ,realizezi dintr-o data ca nu esti altceva decat SINELE si toate reprezentarile sunt potentiale exprimate ,efemere,jocuri si jucarii confectionate din energie intru bucuria diversificarii creatiei.
Constientizand ca orice manifestare umana este doar un joc,o experienta de dragul creatiei...nu-l mai cataloghezi etichetandu-l cu vreun calificativ,ci onorezi creatorul lui,care si-a asumat ,indiferent care-ar fi trairile omenesti rezultate,cunoasterea experientei.
Nu mai ai nimic de indreptat,de rectificat,de judecat ,"vazand" alegerea facuta ,de oricine-ar fi si oricum ar fi exprimarea ei, ca desfasurarea unui potential din miliardele de potentiale existente.O ACCEPTI NECONDITIONAT.Aceasta neconditionare iti da o liniste,pace,impacare,calm ...din care BUCURIA curge nestingherita ca o binecuvantare .
Ce blanda-i acceptarea! E gratioasa.E GRATIA DIVINA ONORAND CREATORUL SI CREATIA SA.

marți, 7 iulie 2009

Se misca

Aud multe discutii despre faptul ca energiile se misca,si,de aceasta data intr-un mod nou,imprevizibil si de multe ori disconfortant.Ma refer la energiile interioare simtite chiar fizic in corp.Este,intr-adevar o efervescenta fara precedent,manifestata prin diverse miscari de impingere,tragere,invartire,presare,smulgere,ridicare,aspiratie,zguduire ...insotite de valuri de caldura,sau racoare.De nenumarate ori simtim imponderabilitate,senzatie de gol,de plutire...Important este SA LE PERMITEM sa fie,pentru ca toate acestea sunt provocate de transformarea ce se petrece in noi,prin noi si pentru noi,nemaintalnita pe pamant si astfel este "muncit" si Pamantu,Gaia.Eliberarea de vechile tipare nu poate fi lina,blanda ,trcand pe nesimtite pentru ca aceste tipare sunt intelenite de milenii,de eoni chiar.Cu cat simtim mai profund si mai acut aceasta lucrare,cu atat curatarea este mai clara.Este adevarat ca fiecare om simte in felul lui,dar e sigur ca nu poate fi ceva ce trece neobservat.Scotand frica din intampinarea acestor miscari,lucrarea se desfasoara spre bucuria ca ne inscriem pe drumul NOULUI."Rasplatata" este neanchipuit de conceput cu mintea noastra.Este trairea Fiintei,manifestarea Divinului din noi prin noi cu tot ce nici n-am indraznit vreodata sa ne imaginam,crezand ca doar Dumnezeu,sau Sfintii sau Arhanghelii au privilegiul acesta."Veti face toti ce fac eu,ba mai mult decat atat" au fost vorbe de instiintare adresate omenirii ca trairea Divinului nu-i este rezervata numai unui singur OM,ci este mostenirea noastra.
Asa ca,nu mai conteaza, acum cand suntem in fata Marelui Prag ce ne faciliteaza pasul spre VIATA IN ADEVAR,cat de dificile sunt simtite de corpurile noastre zbaterile Vechiului.Increzatori ca sta in puterea noastra,prin permitere,sa trecem prin aceste ultime ajustari,ramanand fermi pe pozitie ,ne regasim pe noi insine asa cum suntem ,Creatori Totali.
E prea dulce si implinitoare trairea Divinului pentru a ne mai crampona de cateva disconforturi !
Permit divinului care sunt sa se instaleze confortabil in corpul ce ma poarta pe Pamant,ca prea mi-e dor de OMUL-DIVIN MANIFESTAT printre oameni de la care oamenii se pot "molipsi" de dumnezeire,schimband suferinta in BUCURIE .
Si asa este ceea ce se petrece cu omenirea.

vineri, 8 mai 2009

Creativitatea cu responsabilitate

Cand traiesti aliniat la momentul prezent,tu traiesti pacea,dar si puterea vietii insasi.In felul acesta mergi dincolo de fericirea insasi.Spui ca ti-e frica de liniste,de singuratate,te temi ca vei trai ca o leguma...dar nu tie iti este frica de LINISTE si tacere,ci egoului tau.

ADEVARATA CREATIVITATE VINE DIN STAREA DE PACE.

CAND DEVII CONSTIENT DE LINISTEA CARE ESTI,DIMENSIUNEA SPIRITUALA INTRA IN VIATA TA,IAR TU ESTI GHIDAT ATUNCI DE O INTELIGENTA MULT MAI VASTA DECAT POTI CUPRINDE CU MINTEA.

Responsabilitatea a tot ce esti este marca de creator.Sa nu pleci urechea la nesiguranta ,indecizia,neancrederea ...nehotaratilor.Calificativele ,ca:dur,rece,nemilos,distant sunt ale egoului care mai incearca sa obtina manifestari ale spiritualitatii siropoase,pentru a -si mentine pozitia intepenita si a se juca de-a iubitorul,dragutul,mangaietorul tocmai pentru a nu-ti lua responsabilitatea.Egoul vede in luarea responsabilitatii (si nu greseste) sfarsitul domniei lui si atunci cauta sa pomadeze cu dulcegarii stagnarea,punandu-i chiar etichete "inalt spirituale".

Priveste-te scrutator ,asculta-ti glasul inimii,nu te compromite in a-i astepta pe altii sa faca pasul o data cu primul tau pas.Fii fara grija;cand ei vad ca mersul tau e sigur pe calea bucuriei,si-l vor acorda si pe al lor.Asteapta un curajos,un cutezator,un pionier.Debarasandu-te de toata neancrederea egoului,luandu-ti responsabilitatea pentru creatiile proprii esti un exemplu.Nu-ti serveste lauda indecisilor,precum nu-ti diminueaza creativitatea nici critica neputinciosilor.Frica lor de esec ii tine in pozitia de asteptare permanenta ca ceva sa se intample din senin,sa vina para malaiata in gura lui natafleata si intre timp...sa se ocupe cu pusicuri,bezele,fericiri disimulate in dosul carora bubuie nefericirile,cu ajutorul dat altora,desi acestora nu le trebuie...Pentru toate acestea...asteptand,bineanteles,binemeritatea rasplata divina...

Lasa-i sa astepte.N-ai venit sa le curmi asteptarea.E distractia lor.Esti aici sa permiti vietii sa traiasca prin tine,plenar,clar,lucid,constient ca TU ESTI VIATA si nu continutul ei.Tu-i creezi continutul si ai posibilitatea de a-l crea altfel,ca asa cum a ajuns...prea e plin de suferinta.
Asuma-ti responsabilitatea propriilor creatii si pe suferinta ,fa-o sa dispara din experienta ta de viata.Numai prin tine ,de la tine poti incepe.
Vei "imbolnavi" toata creatia de "nonsuferinta" si ...ce usurare...:nondoctori,nonmedicamente,nonvaicareli,nonvictimizari.......

Si fara sa-ti mai storci mintea sa-i dai un nume acestei manifestari ,ii spui simplu: V I A T A .

miercuri, 29 aprilie 2009

Repetitiile

Repetitia este o copiere a ceva din trecut si asta face de obicei omul condus de constiinta de masa.Toate legile scrise si nescrise,toate sabloanele in care societatea te vrea "inramat" sunt repetitii cu aplombul de a fi considerate obligatorii si asta pentru a fi pus "in rand cu lumea".Mintea umana,un valoros instrument pentru vietuirea in dimensiunea Pamant,este restrictiva si repetitiva ,facand din aceste caracteristici ale ei,valori.Cu cat esti mai riguros in respectarea impunerilor scornite de mintea umana,cu atat esti mai apreciat cu diferite calificative:cuminte,cu bun simt,la locul lui,destept,inteligent,manierat,educat etc....Toate aceste "calitati" fura o groaza de timp terestru pentru deprinderea lor,cerand de la "invatacel" eforturi si lupte cu propriile simturi de a le inghesui in tipare stramte si incomode,tremurand de frica nereusitei si implicit de oprobriul public la care se supune in cazul esecului.Mai ales in frageda copilarie si in adolescenta,copiii sunt supusi unor torturi,pur si simplu pentru a se deprinde sa nu-si asculte simturile,ci sa accepte vechile si greoaiele norme ale unor minti ,care nu au avut intentia, initial,decat de a proiecta niste trasee pe care omul sa poata fi observat ca sub lupa si ,fiind prezentate ca cele mai valoroase manifestari ale cetateanului,s-au mai scornit in continuare si aprecierile dirijate catre cei ce dovedeau o cat mai crasa obedienta.
Toate acestea si multe altele,transmise din generatie in generatie,"imbunatatite" cu fiecare noua generatie,au dus omul intr-o fundatura plina de restrictii ,si,fiindu-i greu sa le mai raspunda conform asteptarilor,multi dintre ei au rabufnit intr-o manifestare violenta,sarind mult peste natural.Atragandu-le mereu atentia despre ce nu au voie sa faca,acele restrictii au fost permanent energizate ,hranite si...la un moment dat,isi cer dreptul la manifestare.Tinute in frau de generatii,aceste energii bubuie de prea multa inghesuire si regenereaza in conflicte majore:crime,violuri,razboaie etc.Si toate acestea numai din cauza repetarii acelorasi pretentii cu ifose de educatie sau civilizatie.Nimic nu-i intamplator;acum,in aceste vremuri de mari transformari ,odata ce "buboiul' a fost spart...se instaleaza vindecarea.
Orice repetitie duce la explozie in cele din urma,deoarece constiinta umana este creativa si nu suporta la infinit repetarea;partea divina din om isi cere dreptul la creatie.REPETITIA ESTE OMENEASCA,CREATIA ESTE DIVINA.
Mintea umana nu este o unealta pentru a crea,ci pentru a imita,repeta,restrictiona,executa.Creatia se serveste de imaginatie si de vocea divinului din om,intuitia.Mintea nu imagineaza,doar i se pare omului neatent ca ea poate s-o faca,dar daca priveste mai cu luare-aminte ,mintea repeta imagini cunoscute,nu poate crea imagini noi;aceasta facultate este specifica Fiintei prin glasul divinului,intuitia. Acest glas al divinului aduce noutatea,creatia (creatia nu este o repetare,e de fiecare data unicat),iar mintea domolita (cand entitatea permite divinului sa-si ia "locul de drept",suveranitatea) ,este in stare sa inteleaga mesajul intuitiei si sa-l transpuna in manifestare.Ea poate repeta apoi ceea ce a creat Fiinta,in mii de exemplare,dar "dreptul de autor" ii revine totdeauna Creatorului,Divinului ,prin vocea Sa.
De aceea este imperios necesar,pentru a nu mai impovara noile generatii cu repetitii,sa fie schimbata structura educatiei,a invatamantului terestru,care mutileaza constiinte,obligand copii sa repete ,generatie de generatie aceleasi "discipline",care nu intentioneaza decat sa-i disciplineze,sa-i faca ascultatori,inchisi,obedienti,concurenti,restrictionisti (la cei ce se preteaza o astfel de invatatura,putini la numar,ca ceilalti,nu mai acorda nici o importanta vechilor si greoaielor programe scolare).Dezinteresul provine,daca suntem atenti,din faptul ca generatiile actuale doresc sa fie lasate sa creeze,nu sa imite,sa repete.
Nici pe calea "spirituala",sa-i zicem asa,regasirea ADEVARULUI care esti nu poate fi realizata repetand drumul altuia.Fiecare isi creaza drumul sau,unic,individual,personal,care...duce ...acolo unde duc toate drumurile individuale,in UNITATE.

Suntem creatori,nu imitatori,nu repetitori.Atata timp cat mai consioderam repetitia ca mama a invataturii,nu putem vedea ca,de fapt,mintea restrictiva este mama repetitiei,iar repetitia o hraneste,limitand accesul la creatie.